luni, 30 ianuarie 2012

Caragiale

Azi se implinesc 160 de ani de la nasterea lui Ion Luca Caragiale,  dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român.
Citatul meu preferat este din "O scrisoare pierduta"

“Ori sa sa revizuiasca, primesc! dar sa nu se schimbe nimica; ori sa nu se revizuiasca, primesc ! dar atunci sa se schimbe pe ici pe colo, si anume in punctele…esentiale !”

miercuri, 25 ianuarie 2012

Iarna

Azi, anuntata cu surle si trimbite de meteorologi, a venit iarna. Cea adevarata. Pana acum ne-a amagit, aratandu-ne cate un fulg, doi. Azi s-a intrecut pe sine.Munceste de dimineata. Totusi...sa inchida cineva robinetul cu fulgi.
De la geamul biroului meu, iarna arata asa:
Eu zic ca e suficient.Sa se mai odihneasca. 

Sf. Grigore Teologul


Ast[zi, 25 ianuarie, il pomenim pe Sfântul Grigorie de Nazianz – Teologul (tâlcuit Cuvântătorul de Dumnezeu), Arhiepiscopul Constantinopolului, care, în decursul lui ianuarie, este pomenit şi la 19 ale lunii – când moaştele Sfântului au fost aduse în Biserica Sfinţilor Apostoli din Constantinopol şi la 30 ianuarie, când are loc praznicul Sfinţilor Trei Ierarhi: Vasile, Grigorie şi Ioan.

Sfântul Grigorie Teologul a trăit pe vremea împărăţiei lui Valens şi a lui Teodosie cel Mare, fiind de loc din satul Arianz, din Cetatea Nazianz, aflat în Capadocia. Părinţii săi se numeau Grigorie şi Nona, "mai înainte, din lipsă de cunoştinţă se închinau idolilor", însă, "după ce au născut pe marele Grigorie, părinţii lui au fost renăscuţi, primind Botezul prin apă şi prin Duh", iar tatăl Sfântului a ajuns mai târziu arhiereu al Cetăţii Nazianz.

Sfântul Grigorie era mare iubitor de carte şi îi asculta cu mare atenţie pe cei mai vestiţi dascăli ai timpului său. Aflat la studii la Atena, mulţi se minunau de înţelepciunea sa. Aici s-a întâlnit cu Sfântul Vasile cel Mare, cei doi devenind "ca doi fraţi", în scurtă vreme depăşindu-şi dascălii în desăvârşire.

Cu toate că marii filosofi din Atena i-au rugat să rămână ca dascăli de filosofie, Sf. Grigorie, după cum a notat în scrierile sale, "nu s-a amăgit de slava păgână a filosofiei", ci s-a întors la tatăl său, care era episcop bătrân în Nazianz, unde, la vârsta de 30 de ani, după obiceiul timpului, a primit Sfântul Botez, pe care îl dorea din copilărie, chiar din mâinile părintelui său. Voia de asemenea să meargă în pustie, să se lepede de lume. A fost hirotonit preot de către tatăl său, care ar fi vrut să-l vadă episcop, însă Sf. Grigorie n-a primit o astfel de vrednicie, dorindu-şi doar liniştea monahicească. După ce a primit "carte" de la Sf. Vasile cel Mare, care era preot la o mănăstire din Pont, a fugit în taină în acest loc. După câţiva ani s-a întors la Nazianz să-şi ajute tatăl în treburile bisericeşti şi în cele ale casei, întărindu-l în dreapta credinţă, mai ales că Biserica era tulburată de eresul lui Arie. A îmbrăcat apoi în strălucire ortodoxă amvonul bisericuţei "Sf. Anastasia" din Constantinopol, în vremea când ereticii arieni erau puternici în cetate şi n-a contenit să-i mustre. Iubind liniştea şi gândirea la cele înalte, a refuzat scaunul patriarhal care-i fusese oferit, şi s-a aşezat în satul natal. Şi-a găsit patria vătămată de eresul lui Apolinarie şi a curăţit-o prin multe sfătuiri şi scrisori. Rugat de cetăţeni să primească scaunul episcopal, n-a voit, punându-l episcop pe drept-credinciosul Eulalie. La adânci bătrâneţi a trecut la Domnul, lăsând creştinătăţii importante scrieri, vestite fiind cele cinci cuvântări teologice, în care lămureşte taina adâncă a Sfintei Treimi.

luni, 16 ianuarie 2012

Duminica 29- a dupa Rusalii - Vindecarea celor 10 leprosi




La slujba Sfintei Liturghii de ieri s-a citit Evanghelia de la Sf. Aposol Luca referitoare la vindecarea celor 10 leprosi.
Un prilej potrivit sa ne gandim ce loc ocupa sentimentul de recunostinta in viata noastra.Evident,  multi dintre oameni nu simt nevoia sa fim recunoscatori. Considera poate ca nu au cui sau ca nu e cazul. Gresit, in ambele cazuri.
In ziua de azi, recunostinta e cu adevarat o floare rara. Am scos-o din viata noastra cel mai adesea din egoism sau nepasare. Uitam sa-i multumim lui Dumnezeu in fiecare clipa pentru viata noastra, apropiatilor pentru sprijin, dascalilor care ne-au ajutat sa devenim oameni, necunoscutilor pentru o mana intinsa la nevoie.Intorcem spatele cu nepasare si consideram ca totul ni se cuvine.

"În fiecare duminică şi sărbătoare când aducem rugăciune de recunoştinţă lui Dumnezeu, noi ne îmbogăţim sufleteşte. Noi ne ridicăm spiritual, nu Dumnezeu. El este plinătate desăvârşită, nu Îi lipseşte nimic. Noi avem nevoie să creştem prin rugăciunea de recunoştinţă, de laudă, preamărirea lui Dumnezu, prin această rugăciune ne familiarizăm cu Dumnezeu, devenim prietenii Lui şi iubirea Lui devine răsplată în inimile noastre, astfel încât noi prin recunoştinţă ne înduhovnicim şi ne îndumnezeim prin har, iar din robi ai lui Dumnezeu devenim fii ai lui Dumnezeu după har. Atât de mare este virtutea recunoştinţei, că nimeni nu poate fără pocăinţă pentru păcate şi recunoştinţă pentru binefacerile primite de la Dumnezeu să se sfinţească, să se mântuiască, să se lumineze şi să primească deplina bucurie a prezenţei harului Preasfintei Treimi în inima omului rugător şi recunoscător".

fragment din predica de ieri a Pf. Patriarh Daniel

joi, 5 ianuarie 2012

6 ianuarie - Botezul Domnului


 "Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel ce va ridica pacatul lumii". Si, iesind Iisus din apa Iordanului, "cerurile s-au deschis si Duhul lui Dumnezeu s-a varsat pogorandu-se ca un porumbel si venind peste El. Si glas din ceruri zicand: Acesta este Fiul meu cel iubit intru care m-am binevoit".

miercuri, 4 ianuarie 2012

Cuvinte de suflet

"Nu mai dati atata insemnatate intamplarilor din afara. Fiti mai mult inlauntrul vostru, in inima, cu Domnul, iar pe celelalte lasati-le! Trebuie doar sa fiti cuviinciosi, linistiti si buni fata de toti. Nu purtati grija altora!"

"Nu trebuie sa va impotriviti, nici sa-l convingeti pe aproapele vosru; nu foloseste la nimic! Pe aproapele trebuie doar sa-l iubiti pentru Domnul!"

"Desavarsirea vietii crestine este deplina smerenie."

"Cel care asculta, acela este smerit."

"Cum vom birui raul? Cu dragoste!"

"Tristetea tulbura totul. ea zadarniceste pacea. De aceea trebuie sa ne rugam, caci a ne intrista este lucru paganesc."

"Ma tulbur foarte mult cand vad mahnire. Mahnirea este un mare pacat. Noi trebuie sa ne rugam, pentru ca noi suntem crestini. In loc sa fim recunoscatori pentru toate, noi suntem mahniti!"

""Pocainta inseamna schimbare a vietii."

"Oriunde domneste smerenia, fie in familie, fie in societate, raspandeste pace si bucurie."

"Pacea si bucuria sunt cele mai de seama bogatii ale lumii acesteia si ale lumii celeilalte, dupa care tanjim."

"Insumi am vazut ca prin gandurile pe care le am, pot sa atrag sau sa indepartez pe cineva."

"Cum iti sunt gandurile, asa iti este si viata. Daca avem ganduri de pace, de liniste, de dragoste deplina, de bunatate, de virtute, de curatie, atunci si in noi va fi pace, deoarece toate gandurile pasnice aduc pace launtrica, ce razbate din noi - caci gandurile ne sunt pline de pace, liniste, dragoste desavarsita si bunatate.Daca purtam in noi ganduri rele, diavolesti, atunci se nimiceste si pacea noastra launtrica."

STARETUL TADEI de la VITOVNITA  - (1914 - 2003(13 aprilie) - unul dintre cei mai mari duhovnici ai secolului trecut din Serbia Ortodoxa.

 Extrase din Cartea "Cum iti sunt gandurile, asa iti este si viata - Staretul Tadei de la Manastirea Vitovnita", ed Predania, Bucuresti, 2006

marți, 3 ianuarie 2012

Cuvinte de suflet

Daca tot suntem la inceputul unui nou an, deschid o serie de postari de folos pentru sufletele noastre.
Desigur, incep cu parintele Paisie Olaru, foarte drag inimii mele:


"Conştiinţa este îngerul lui Dumnezeu care păzeşte pe om. Când ea te mustră, înseamnă că Dumnezeu te ceartă şi trebuie să te bucuri că nu te lasă uitării. Trebuie să avem pururea înaintea noastră păcatele noastre, ca să ne pălmuiască conştiinţa prin mustrare, să dobândim lacrimi la rugăciune şi să nu mai greşim. Şi lui Pavel i-a dat Dumnezeu un înger rău, ca să-1 lovească peste obraz, pentru a nu se înălţa cu mintea. Conştiinţa pomeneşte păcatele noastre şi, pomenindu-le, ne smereşte. Hristos a venit pentru mântuirea păcătoşilor. Deci, să avem nădejde şi curaj, să nu mai greşim, să facem milostenie, să ne rugăm după putere şi aşa ne mântuim cu darul lui Dumnezeu."

La multi ani!

Revin pe blog, dupa o lunga absenta. Motive diverse m-au tinut departe de el.Si dulcea lene.
Promit sa scriu mai des, promit lucruri noi si interesante. Am inclus acest lucru in planul meu pe 2012 si sper sa ma tin de cuvint.
Avand in vedere ca suntem la inceputul unui nou an, vreau sa va urez: UN AN NOU BINECUVANTAT, PLIN DE PACE SI LINISTE SUFLETEASCA, SANATATE SUFLETEASCA SI TRUPEASCA, CAT MAI MULTE BUCURII.