Grija care ne scapa de griji

"Grija omului de Dumnezeu simplifica grija omului de om. Asa, omul va avea de toate" (Parintele Arsenie Boca). Fiecare  aduce cu sine o noua grija, drept pentru care, cu cat va ajunge omul mai impatimit, cu atat el va fi sfasiat de mai multe griji (ingrijorari, temeri). Grija de capatai a fiecarui om trebuie sa fie mantuirea. Cu cat omul se va ingriji mai mult de mantuirea sa, cu atat grijile lumesti se vor imputina.

Cei care se lasa in seama lui Dumnezeu, sunt scapati de griji, El randuind toate cum voieste si cum este mai de folos fiecaruia. "Lasati-I Lui toata grija voastra, caci El are grija de voi" (I Petru 5, 7). Dumnezeu are grija de implinirea trebuintelor oamenilor, nu insa si a poftelor; daca trebuintele sunt cele ce tin de firea data de Dumnezeu, poftele sunt cele starnite ulterior de oameni, cautand in chip patimas cele peste trebuinta firii. "Arunca spre Domnul grija ta si El te va hrani; nu va da in veac clatinare dreptului" (Psalm 54, 25).

Grija care ne scapa de griji

Cu cat ne vom ingriji mai mult de cele ale lui Dumnezeu, cu atat Dumnezeu se va ingriji mai mult de cele ale noastre. De aceea, zice proorocul: "N-am vazut pe cel drept parasit, nici semintia lui cerand paine" (Psalm 36, 25). Traind cu nadejde in purtarea de grija a lui Dumnezeu, crestinii arata in viata lor taria credintei. Intorcand spatele lui Dumnezeu, cel necredincios ajunge zdrobit de griji, nestiind ca "in desert se tulbura tot muritorul".

Autonomia omului, cautata de tot mai multi oameni, este un mare pacat. Munca savarsita din credinta este binecuvantata, pe cand  savarsita in sine, nadajduind gresit, ajunge zadarnica. Daca munca ar fi cea care ne tine in viata, atunci munca ar trebui sa fie dumnezeul nostru. A se stradui omul peste puteri este o nebunie. Dumnezeu este Cel care ne daruieste toate, iar nu munca in sine. Omul trebuie sa se ingrijeasca numai de ceea ce tine de el, adica sa aiba nadejde in dragostea si purtarea de grija a lui Dumnezeu, fara de care nimic nu este cu putinta.

Parintele Arsenie Boca spune: "Daca omul Il va exclude pe Dumnezeu de la conducerea lumii si a vietii, ceea ce oricum nu e posibil, va avea si atunci cele de trebuinta, insa precum un hot, iar nu precum un fiu, pana ce va ajunge sa nu mai aiba nimic. Dumnezeu nu se lasa expropriat."

Teodor Danalache

Articol integral aici