joi, 8 ianuarie 2015

De la parintele Sofian




“Sora M.,

Dé, M., dé! Nu cred ca te va ajuta Conservatorul sa-ti imbogatesti in vreun fel viata pe care ti-ai ales-o. Incet-incet te vei laiciza, nu mai ai timp de rugaciune si, cine stie, poate vei renunta cu totul la viata asta! Vei ajunge sa-i urasti si sa-i dispretuiesti pe cei care poarta aceeasi haina cu tine! Eu ma rog Maicii Domnului sa te tina asa cum esti acum, in acest moment. Ca ai venit din ravna la manastire si ai niste calitati, si poti sa le pierzi acum…!
Eu asa zic; sa renunti la toate planurile cele lumesti si sa lupti sa te apropii cu toata fiinta ta de Dumnezeu, ca pentru El ai venit la manastire, M. Asa te rog eu, din toata inima mea.
Daca vrei muzica, incearca sa descifrezi singura niste axioane, niste Heruvice; ai sa vezi ca mai mare bucurie ai cand le poti descifra singura!
Dar cu judecata cum stai? Ai reusit sa te invingi pe tine? Imi spui ca limba se porneste singura! Da, M, cred! Asta e boala femeiasca, mai ales…! Dar eu iti spun inca odata: fratia ta ai venit din ravna la manastire, nu intamplator! Iar acuma, incet-incet, parca vrei sa revii la ceea ce erai in lume: judecata, mandrie, pofte spurcate… Nu asa, M. Nu judeca, nu judeca pe nimeni, niciodata, nu judeca! Nu-ti dai tu seama cat de grava este calcarea acestei porunci inaintea lui Dumnezeu, nu-ti poti da seama! Trezeste-te imediat ce-ti vine in gand sa judeci pe cineva, opreste-te, stai putin si asaza-te la rugaciune.
Eu nu cred ca fratia ta ai vrea sa stai undeva in rai si surorile tale in iad! Nu cred ca te-ai bucura sa-l vezi in iad pe parintele sau pe maica…! Nu cred! Roaga-te pentru cel care-ti tulbura sufletul si ai sa vezi, vei gasi pacea! Mantuitorul este in noi, inlauntrul nostru; aici se intampla totul, in inima…!
Rugaciunea lui Iisus cere rabdare multa, renuntare si, mai ales, suferinta iubirii!
Intelepciunea omeneasca rezuma totul la asta: sa vezi gunoiul din ochiul aproapelui. Iar intelepciunea cea dumnezeiasca este sa vezi barna din ochiul tau, si de aproapele tau sa ai mila. Sa-l tamaduiesti, cat poti, cu dragostea ta, ca daca starui cu putina dragoste si nu-l judeci, ii scapi sufletul de la iad.
Sa fii ca o lumina, sa ma bucur si eu, M.!”

Parintele Sofian.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu